duminică, 9 decembrie 2012
Sunetul unui pas
Nu mai pot plânge, cu lacrimi de sânge
Vrednic de milă, constrâns de destin
Pe cărări ciuruite, crezând că revin.
Plec cu cadența unei veșnice amintiri
Într-un concert interpretat fără acompaniament
Pas lângă pas în coloană, armonie în suflet...
Fragmente creionate, pentru a fi mai târziu căutate...

