vineri, 28 mai 2010

Imobilitate...




Avem inspiraţia divina a unei seri minunate, dar totuşi nu facem nimic... Ne stingem în lupta unei griji scrise doar pe hârtie, nici măcar strigatul voinţei nu o mai poate face să dispară.
Pregătirea adevarului atât de crud ne lasă fără suflare, nu avem instrumente inventate şi comparate cu dorinţa unui pretenţii reale... furate. Este unicitatea aşteptării, este sau va fi un eşec?
Stai nemişcat să te ajungi din urmă, întoarce-te pentru o clipă şi ascultă picătura sudorii căzută, inima tuturor întrebărilor, energia vie al ceasului fricii ascunse.
Trăieşte cu un motiv şi dă sens dulcii adieri a vântului ce arde doar pentru TINE în focul mocnit al speranţei atât de prezente.