Trăieşti într-o lume atât de mică, pentru a te transforma în fărâme...
Gândeşti şi acţionezi înzestrat cu calităţile unei diferenţe dintre debitul sporit al uni salut de la depărtare şi valoarea exclamaţiei nesemnificative pentru minutul următor. Bucuria de a fi recunoscut, îţi îndreaptă speranţa cu neputinţă de realizat.
Libertatea incapacităţii te lasă fără vigoare...
