Lupta nu cedează când e lovită sub centură, ci ambalează dorința de a reuși.
Crucea se imprimă, rămâne doar ea legata de-o stea, e o speranță, ce poate mă va ridica din mocirla asta atât de grea. Îmi ia respirul, îmi leagă mâinile, mă ține să nu zbor, ce se întâmplă dacă nu cobor nici macar cu-n stol... ce știe și drumul și sensul, fără să-ntrebe.. ți-e dor... ??

S-a stins lumina sufletului meu
mintind, ai luat și ce era al meu!
am dat totul pe un vis,
tremur... mă simt ca un învins.

Un ceas, doar el
se mișcă mișunând oster

e pauza unui gând, fără să-ți răspund

...

știu de unde vii, ai să vrei să-nchini
iubirea printre spini.

luptă și nu plânge
că totul se frânge, când nu mai ai sânge!
ai iubit? 

Dans

Presor și acum gânduri după ultima întâlnire, cu a mea iubire

te simțeam aproape, erai ca o carte...

literele se leaga, lasă-le să meargă,
se scriu pentru prima oară... 


Dansul și muzica ne cheamă să ne unim pașii...

Sunetul unui pas

Nu mai pot plânge, cu lacrimi de sânge
Vrednic de milă, constrâns de destin
Pe cărări ciuruite, crezând că revin.

Plec cu cadența unei veșnice amintiri
Într-un concert interpretat fără acompaniament
Pas lângă pas în coloană, armonie în suflet...
Fragmente creionate, pentru a fi mai târziu căutate...

Recunoaştere

Sunetul pătrunde în mormanul greoi
lăsând să se afunde, grăbitul noroi-

culoarea măiastră a tainicului glas,
ce pleacă să-ndure cel din urmă pas.

şi cad, se ridică, se pleacă, se strică-
uită că asprimea unui tragic ţinut
îi face să vadă... al lor conţinut.

A venit toamna...

Gândul bun m-aduce, atât de aproape de zâmbetul tău dulce
Gândurile nu mai zboară, e pace şi mi-e bine pentru prima oara
Dacă-mi amintesc cum m-am simţit, îmi iau pălăria şi-am fugit
Nu fug de vocea unui gând nebun, ci de prăpastia unui vultur şur
Încarcă-ţi inima de stele, să nu te mai frângă ele
Ai suferit atât de mult, lipeşte tot ce s-a rupt.

Doar ştii că numai aşa, vei putea să cânţi cu inima... până la cea mai îndepărtată stea
Să-audă şi norii, şi ploaia vocea unui suflet trezit din zâmbetul trist...
Ocoleşte stropul de pe obrazul tău, şi lasă loc ploii
Pură te mângâie strigând pe lângă vânt
Evaporând cel mai rău gând.


E bine... e TOAMNĂ! :)

Sfântului Casian

Sădim speranţa, spre liniştea sufletului
Golim pietre, spre adâncimea iubirii
Păşim spre nemurirea drumului sfânt...

FACEŢI-VĂ TIMP !

Faceti-vă timp să scrieţi – este o cale a descoperirii inimii voastre.
Faceţi-vă timp să mirosiţi – este aroma Universului.
Faceţi-vă timp să cântaţi – este armonia interioară .
Faceţi-vă timp să atingeţi – este plăcerea apropierii.
Faceţi-vă timp să creşteţi – este drumul spre măiestrie.
Faceţi-vă timp să învăţaţi – este fundamentul înţelepciunii.
Faceţi-vă timp să gândiţi – este calea de a vă apropia de orice.
Faceţi-vă timp să simţiţi – este înflorirea a tot ceea ce există .
Faceţi-vă timp să serviţi – este un prilej de a ajuta.
Faceţi-vă timp să vă rugaţi – e o invitaţie la miracole.
Faceţi-vă timp să împărtăşiţi – e o deschidere a sufletului.
Faceţi-vă timp să dăruiţi – e o călătorie spre împlinire.

Faceţi-vă timp să vă jucaţi – e o sursă a fiinţării de Sine

Faceţi-vă timp să iertaţi – este templul strălucirii voastre.
Faceţi-vă timp să visaţi – este esenţa viitorului.
Faceţi-vă timp să creaţi – este bucuria de a dansa cu Viaţa.
Faceţi-vă timp să dezvăluiţi adevărul – acesta e adevăratul curaj al unui luptător.
Faceţi-vă timp să îndrăzniţi – aceasta e aventura visătorului adevărat.
Faceţi-vă timp să vă eliberaţi de ignoranţă – aceasta e adevărata lumină a fiinţării.
Faceţi-vă timp să fiţi viteji – este o cale spre iluminare.

Faceţi-vă timp să râdeţi – aceasta e o muzică a sufletului.
Faceţi-vă timp să strigaţi în adevăr – aceasta e o tărie de caracter.
Faceţi-vă timp să înfruntaţi pericolele – este o cale a descoperirii de Sine.
Faceţi-vă timp să vă bucuraţi de viaţă – este frumuseţea care vă eliberează.
Faceţi-vă timp să vă vindecaţi – este reîntoarcerea la Întreg.

Faceţi-vă timp să fiţi amabili – este secretul fericirii.
Faceţi-vă timp să fiţi în pace interioară – este o fereastră spre Infinit.
Faceţi-vă timp să vă amintiţi – data eternităţii voastre.
Faceţi-vă timp să fiţi treji – este calea cunoaşterii de Sine.
Faceţi-vă timp să fiţi mereu prezenţi – este calea spre Iluminare.
Faceţi-vă timp să fiţi voi înşivă – este gustul unicităţii şi unităţii.
Faceţi-vă timp să iubiţi şi să fiţi iubiţi – este menirea voastră şi darul cel mai preţios.

Există timp pentru TOT.


Aici si Acum.
Şi aşa va fi, a fost şi aşa este dintotdeauna.


cc Darina S. (traducere de Cristian Mureşanu)

Pentru tine...

Oare vei şti cândva, ce mult simt lipsa ta?

Nu striga după inima mea,

cucereşte-o şi nu o mai lăsa

că ea vrea să asculte cererea ta.

Începutul unei vieţi în doi e doar pentru cei doritori...

ai putea astepta, fără ca nimeni să mi te ia?

Vreau să fii... Tu şi Eu!

Scena unui infinit îngust

Libertatea n-are margini...

se-nvârte să doboare spectatorii din picioare,
să le-ntoarcă zilele pe dos, să se plece până jos.

înţelegeţi că nu doare
capul e ca o floare;
sus se-nalţă fără pudoare
că doar ştie unde-i soare
întunericul să-l doboare.

Depărtare fără pereche...

Te-am prins de un picior, să nu-mi spui că ţi-e dor
atât de strâns mă ţii, că toate tu le ştii
şi încă o plimbare, să-mi spui ce te doare.

trecutam prin zăvor, doar ştii că mi-e dor
plecam cu un vis, m-am întors învins
doar ştii că fară scop eşti ca un snop
atât de plăpând, galben şi flămând
uscat de soare şi de vânt, în câmp aşteptând.

aşa sunt şi cei, ce cred că-s voinicei
aşteaptă plângând , sperând, rumegând...
nu ştiu că un gând sunt chiar ei, numărând
zilele trec şi nu e drept
pentru un ceas ploile curg
soarele împleteşte tot ce-a mai ramas
să nu creadă turma că nu s-a ras
de pe pământ şi ultimul ceas.

ding, dong... ce se aude?
clopotul tras...

El şi ea...

Înaripată stea, cuprinde-mi tristeţea şi poart-o departe de inima mea;

înalţă-mi obrajii, şi mintea desfat-o
să uite momente ce au tracasat-o
trecutam pe uliţi, uitate de mulţi
ce vor să îngâne şi vocea celor muţi...

opreşte fărâma căzută pe pat
ca să fie unicul tău pact
Cu cine?
cu cel înaripat...

Noaptea îngână că vrea să te ia, neacceptarea stăruie ca o stea. 

Lumina o ascunde după perdea, înflăcărarea vorbeşte cu ea.

Norocul unui ideal

E greu să strigi după încercări care şi-au încetat evoluţia, din cauza unei morţi plânse de prea multă lume. Scrii... dar spritul nu traduce, e bolnav de atâta concentrare asupra cuvintelor. Eliberează-l de regulile unei societăţi bolnave, fă-ţi dreptate. 

Nu judeca ci ia initiativă, într-o zi se va vindeca. 

Altarul vieţii e prins între frumos şi neştiutor. Nu există contrariul cuvântului. Exişti, fă pace şi mergi mai departe. 

Vei afla că "a fi", nu se reduce la "a nu fi", ci la "a se naşte". 

Dă viaţă unei vieţi, pentru a renaşte în eternitate. Dă viaţă unui zâmbet, pentru a contempla bucuria de a exista. 

Conceptul unei cetăţi fără porţi, deschide idei inovatoare. Putem înfrunta destinul, străbătând cărări doritoare de a fi gazda unor paşi, ce îşi ţin companie unul altuia. Sunt nedespărţiţi, înfruntă destinul unei mizerabile vieţi. 

Lasă-ţi sufletul să escaladeze munţii, doar aşa va zbura.

Epistola apostolului Pavel trimisă creştinilor filipeni

 

Capitolul 4

1De aceea, fraţii mei dragi, pe care vă iubesc, rămâneţi cu o puternică stabilitate în Domnul. Voi sunteţi bucuria şi recompensa mea!2Încurajez pe Evodia şi pe Sintichia să aibă un mod identic de gândire în Domnul.3Şi ţie, care eşti un partener de încredere în lucrarea mea, îţi cer să le ajuţi pe aceste femei. Ele au lucrat intens cu mine la răspândirea Veştii Bune, formând o echipă împreună cu Clement şi cu ceilalţi ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieţii.4Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Repet: bucuraţi-vă!5Blândeţea voastră să fie remarcată de toţi oamenii. Domnul este aproape.6Nu vă îngrijoraţi cu privire la nici un lucru; ci prezentaţi lui Dumnezeu în rugăciune cererile voastre cu privire la orice doriţi (ca El să facă), împreună cu mulţumiri.7Iar pacea lui Dumnezeu care depăşeşte orice limită a cunoaşterii (umane), vă va proteja inimile şi gândurile în Cristos Isus.8În concluzie, fraţilor, gândirea voastră să fie concentrată asupra tuturor lucrurilor care sunt adevărate, onorabile, drepte, curate, agreabile, demne de admiraţie, reprezentând vreo virtute şi care merită o apreciere pozitivă.9Faceţi tot ce aţi învăţat, ce aţi primit, ce aţi auzit şi ce aţi văzut la mine. Şi Dumnezeul (care este sursa) păcii va fi cu voi.10M-am bucurat foarte mult în Domnul pentru că aţi început să fiţi din nou preocupaţi de mine. Desigur, voi aţi avut această dorinţă, dar v-a lipsit ocazia să o puneţi în practică.11Nu fac aceste afirmaţii ca o aluzie la nevoile mele; pentru că am învăţat să fiu mulţumit în orice situaţie aş fi.12Ştiu ce înseamnă să fii sărac, dar mă adaptez şi la situaţia de abundenţă (materială). Am învăţat secretul de a fi satisfăcut în orice circumstanţă – indiferent că sunt sătul sau flămând, în abundenţă materială sau în lipsuri.13Pot să rezist tuturor acestor situaţii prin Cristos care îmi oferă forţa necesară.14Dar aţi procedat corect când aţi decis să mă susţineţi în necazul prin care trec.15Filipenilor, ştiţi că în primele zile când am predicat Vestea Bună, cu excepţia voastră, nici o comunitate de creştini n-a mai fost parteneră cu mine în susţinerea misiunii în care m-am implicat plecând în Macedonia.16Când eram în Tesalonic, mi-aţi trimis de mai multe ori ajutor care să rezolve nevoile mele materiale.17Nu doresc să obţin daruri de la voi, ci vreau ca să vă provoc la acţiuni care vor fi în avantajul vostru.18De când am primit prin Epafrodit darurile pe care mi le-aţi trimis, sunt foarte mulţumit. Am tot ce-mi trebuie şi chiar mai mult decât îmi este necesar acum. Aceste daruri sunt ca un sacrificiu care răspândeşte un miros plăcut în timp ce este dedicat lui Dumnezeu şi acceptat de El.19Doresc ca Dumnezeu să vă rezolve toate problemele voastre materiale conform glorioasei Lui bogăţii (care există) în Cristos Isus.20Dumnezeul şi Tatăl nostru să primească toată gloria pentru eternitate! Amin!21Transmiteţi salutări tuturor sfinţilor (care sunt) în Cristos Isus. Fraţii care sunt împreună cu mine, vă transmit salutări.22Toţi sfinţii vă salută – în mod special cei din familia Cezarului.23Harul Domnului Isus Cristos să fie cu spiritul vostru.

Filipeni 4:22

Revelaţia primită de Ioan

Capitolul 13

1Am văzut ieşind din mare un animal sălbatic fioros cu zece coarne şi cu şapte capete. Avea câte o coroană pe fiecare dintre cele zece coarne, iar pe capete avea scrise nume care conţineau blasfemii. Animalul pe care l-am văzut, era ca un leopard, avea picioare ca de urs şi o gură ca de leu.2Balaurul i-a dat puterea lui, tronul lui şi o mare putere.3Unul dintre capetele lui avusese o rană aproape mortală; dar fusese vindecată. Întregul pământ a fost surprins (de acest fapt); şi a fost astfel motivat să meargă după acel animal.4Oamenii s-au închinat balaurului, pentru că el oferise putere acelui animal sălbatic. Ei i s-au închinat şi animalului, spunând: „Cine mai este ca animalul sălbatic şi cine se poate lupta cu el?”5Acelui animal sălbatic i s-a dat o gură ca să se laude şi să pronunţe blasfemii. I s-a oferit şi autoritate pentru patruzeci şi două de luni.6Şi a început să pronunţe blasfemii împotriva lui Dumnezeu, împotriva numelui Lui, împotriva locuinţei Sale şi împotriva celor care locuiesc în cer.7I s-a permis să facă un război împotriva sfinţilor şi chiar să îl câştige. I s-a oferit autoritate asupra oricărui clan, asupra oricărui popor, asupra oricărei limbi şi asupra oricărei naţiuni.8Şi s-a întâmplat aşa pentru ca să i se închine toţi acei locuitori ai pământului ale căror nume nu sunt scrise în Cartea Vieţii pe care o deţine Mielul ce fusese înjunghiat de la crearea lumii.9Cine este interesat de aceste lucruri, să fie atent la ele!10Cel care ia pe alţii în captivitate, va fi şi el luat în captivitate; şi cine omoară cu sabia, va fi omorât de sabie. Aici este (nevoie de) răbdarea şi credinţa sfinţilor.11Apoi am văzut apărând din pământ un alt animal sălbatic. El avea două coarne ca de miel şi vorbea ca un balaur.12Dispunea de toată puterea primului animal; şi a făcut ca toţi locuitorii pământului să se închine primului animal a cărui rană mortală fusese vindecată.13Făcea mari minuni şi era capabil chiar să coboare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor.14Înşela astfel pe locuitorii pământului prin faptul că i se permisese să facă acele lucruri supranaturale în locul celuilalt animal. El le-a spus locuitorilor pământului să facă o imagine care să reprezinte animalul ce fusese rănit de sabie şi care totuşi trăia.15I s-a dat abilitatea să poată face să vorbească acea imagine a animalului. Şi ea putea să decidă omorârea celor care nu i se închină.16A determinat pe toţi oamenii, indiferent că erau mici sau mari, bogaţi sau săraci, liberi sau sclavi, să (accepte să) fie marcaţi pe mâna dreaptă şi pe frunte.17Şi astfel, ei nu vor avea posibilitatea să cumpere sau să vândă ceva dacă nu sunt marcaţi cu numele animalului sau cu numărul care conţine numele lui.18Pentru a înţelege acest lucru, este nevoie de înţelepciune. Deci oricine ştie, să calculeze numărul animalului; pentru că el este numărul unui om. Acest număr este şase sute şaizeci şi şase. 

Revelaţia 13:18

Înlănţuire

O poveste despre Edison spune că, după ce a realizat mai bine de cinci mii de încercari, un tânar jurnalist l-a întrebat de ce a continuat să le facă, după ce a eşuat de mai mult de cinci mii de ori. Se spune că Edison ar fi replicat: „Tinere, nu întelegi cum funcţionează lumea. Nu am avut nici un eşec. Am identificat cu succes cinci mii de metode care nu functionează. Acestea m-au apropiat de cinci mii de ori mai mult, de metoda care va funcţiona".

„Faceţi ce puteţi cu resursele pe care le aveţi la îndemână, exact acolo unde vă aflaţi."

Th. Roosevelt

După cum e imposibil ca viaţa şi moartea să se afle laolaltă într-un om, tot aşa e imposibil ca iubirea să stea laolaltă cu avuţiile. Căci iubirea distruge nu doar avuţiile, ci însăşi viaţa noastră trecătoare.
"A iubi” se opune radical lui “a avea”, “a avea” pierzându-şi practic sensul în relaţia de iubire.
Cine pierde averea câştigă iubirea, cine pierde iubirea însă pierde mântuirea. Merită amintită fraza înfiorătoare a lui Gabriel Marcel: “Când spun cuiva te iubesc, îi spun, de fapt, că nu va muri
niciodată.” Iubirea este începutul şi sfârşitul mântuirii, distrugerea avuţiilor şi a vieţii trecătoare.

Ea îţi ia totul pentru a-ţi dărui totul. Iubirea nu poate fi, în viziune creştină, decât absolută şi radicală.
Cel care se fereşte de toate plăcerile lumeşti e o cetate de nepătruns pentru demonul tristeţii căci tristeţea este lipsa unei plăceri, fie prezente, fie viitoare. Şi nu poate respinge un astfel de vrăjmaş dacă noi avem vreo înclinare pătimaşă pentru vreun lucru pământesc. Căci el aşază năvodul şi produce tristeţea exact în locul spre care vede că suntem atraşi cel mai mult.

Evgarie Ponticul

...

Copile cu ochi senini,
Tu iarăsi vii printre străini,
În peşteră de paie reci
Tu capul iarăsi ţi-l apleci.

Copilule cu ochi senini,
Tu iarăşi vii prinre străini,
Copilule cu suflet blând
Tu vii şi azi ca orişicând

De mii de ori, copil sărman
Tu vii în lume an de an
Dar totuşi tu copile blând
Tu vii şi azi ca orişicând

Demult, cu suflet plin de dor,
Te-ai coborât de mila lor
În ieslea rece te-ai culcat
Şi nimeni nu te-a legănat

Şi neştiind nu te-au primit
Iar tu cu suflet plin de dor
Ai plâns mereu de mila lor.
La mii de uşi ai aşteptat

Dar nimeni nu s-a îndurat
Copil cu lacrimi pe obraz,
Cu bine răul să-l plăteşti
Să rabzi, să ierţi şi să iubeşti.

Să te jertfeşti de mila lor,
Copil cu suflet plin de dor
Copilule, sărman copil,
Curat ca roua din april.

De câtă vreme tu petreci
La uşa inimilor reci,
Dar câţi ţi-or mai descuia azi
Copil cu lacrimi pe obraji.

Cheia

Căutăm visele, să nălucim speranţa.
Intrăm înspăimântaţi de dor, în foişor... suflul călător ne lasă un gol.
Rămâne clipa, privind spre apus ce alţii îngână fără fărâmă de glas, eu strig şi mă tulbur, voinţa să o înalţ, spre cerul albastru fără pic de zaţ.
Intrăm pe şoptite, e doar un pas, cuget la ea, la ce a mai rămas. Îndrept capul şi tac... ce dulce şi tandru mă ţii fără leac, inima plânge cerând ajutor, dar cine aude? I-am pus un zăvor.

"Nella vita si trova sempre ciò che si aspetta di trovare.. perché ognuno proietta all’esterno ciò che risiede dentro di sé."
Segnalato da Ezio Bellomi

Simţi ce alţii vor nimici... rupi continuitatea unei efect dinainte stabilit pentru a nu face parte din anonimat... Scopul luptei poate fi valabil de la o zi la alta, dar străduinţa pregăteşte adăpostul pentru a te putea face nevăzut, pe neaşteptate.
Dăm sunetului un anumit ton, pentru a fi la aceeaşi înalţime cu vocea unui cor răpitor.

Un tînăr l-a întrebat odată pe Socrate, cum poate să dobîndească înţelepciunea.
Socrate i-a răspuns: “Vino cu mine”. L-a dus la rîu şi l-a ţinut cu capul sub apă, pînă tînărul era pe punctul să se sufoce. Cînd şi-a recăpătat cunoştinţa, Socrate l-a întrebat: “Ce-ţi doreai cel mai mult cînd erai cu capul sub apă?” “Aer” - a răspuns băiatul.
Socrate i-a răspuns: “Cînd vei aspira la înţelepciune tot atît de mult cît doreai atunci o gură de aer, vei dobîndi înţelepciunea dorită.”

Il Miracolo dell'Amore: Fatti, non Parole

"La maggior parte delle donne oneste sono dei tesori nascosti che stanno al sicuro solo perché nessuno li cerca."
François de La Rochefoucauld, Massime, 1678

“Nessuno può amare ciò che non conosce”
S.Agostino La Trinità 8,4,6

Non toglierti la libertà di essere libera!